Oamenii din spatele muzicii… Dinastia Mureşenilor este unul dintre punctele nodale ale culturii, civilizaţiei, tradiţiei extrapolate de secole din urbea Braşovului. Generaţie după generaţie, membrii celebrei familii s-au implicat activ în mersul istoriei. Casa Mureşenilor – zisă şi Muzeul Imnului Naţional – adăposteşte nenumărate dovezi, vizitabile. Cel mai important complex memorialistic din Brașov a fost înființat în anul 1968 și este dedicat lui Andrei Mureșanu și altor personalități ale familiei Mureșianu si orașului Brașov, precum George Dima sau Ștefan Baciu. Între cele peste 25000 de documente și artefacte (la care se adaugă cele lăsate de marele muzician Gheorghe Dima), se disting cele legate de publicarea versurilor viitorului imn naţional, „Deşteaptă-te, române!”, de către autor – Andrei Mureșanu – în contextul anului revoluționar 1848. De precizat că acesta fusese impresionat de adunarea de pe Câmpia Libertății de la Blaj (3/15 iunie).
Pe site-ul muzeului apar cele trei ipoteze legate de linia melodică a imnului, dar și momente importante când melodia a însoțit românii în istorie, de la Marea Unire la revolta muncitorilor brașoveni din 1987 ori Revoluția Română începută la Timișoara. Stop joc pentru melodie, care a fost înregistrată în premieră cu voce în SUA, în 1900, cu solistul Alexandru Pascu. (conform Forțelor Terestre Române, citate de „Evenimentul zilei”). În 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București, reunită cu fanfara Regimentului „Ștefan cel Mare” din Iași au înregistrat în premieră partitura instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală. În timpul lui Carol I, alături de o altă melodie patriotică, călăuzește acțiunea Armatei Române… După al doilea război mondial, funcționează o perioadă, până când comuniștii trag obloanele peste personajele istorice cu adevărat răsunet.
De la celebra „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, unde au apărut inițial versurile, la mai puțin cunoscuta „Musa Romana” (prima publicație de muzicologie în limba română, de care se face vinovat Iacob Mureșianu, nepotul poetului) ori „Țara Bârsei” (publicație continuată până astăzi de muzeu) nu e decât un pas, traseul fiindu-ne luminat de Valer Rus, doctor în istorie, manager al Casei Mureșenilor:
În Casa Mureșenilor putem înțelege mai bine, astăzi, succesiunea unor evenimente, a unor generații care, împreună, au contribuit la consacrarea acestei familii. O veritabilă dinastie culturală, în care trei generații succesive au contribuit la dezvoltarea cultural-educațională, politică și socială a comunității românești din Transilvania.
În această prestigioasă familie ardeleană, cum spuneam, avem multe personaliți. În a doua generație, compozitorul Iacob Mureșanu, fratele său Aurel Mureșanu, care a fost membru al Partidului Național Român și unul dintre apărătorii din procesul memorandumului. (…)
Iată „Musa Română” – prima revistă de muzicologie din Transilvania tipărită în limba română, în care apare publicat un prim dans de societate românesc de la 1850. (…)
Avem expuse diferite aparate de redare a sunetului, diferite suporturi pe care a fost păstrată muzica, de la aceste discuri metalice perforate la cele de ebonită și vinil. Tot în această cameră – fotografii cu diverse personalități implicate în istoria vieții muzicale la Brașov, în secolul al XIX-lea și al XX-lea. De asemenea, expunem un armoniu folosit de Iacob Mureșeanu în momentul în care acesta se deplasa, alături de corurile pe care le conducea la Blaj, pentru diferite reprezentații în sudul Transilvaniei; un armoniu care era transportat cu căruțe de către oameni special angajați. (…)
Iată câteva instrumente de suflat din colecția veche a Muzeului, iar în ultima sală – o parte a colecției George Dima. Obiectele sunt toate originale, ca și partiturile, baghetele de dirijat, pianul care este plasat în patrimoniul cultural național în categoria tezaur, biroul compozitorului. Din 29 iulie 2022, am redeschis muzeul după două luni de refaceri și reamenajări.