„În perioada când eram reporter la Radio Iași, am participat la edițiile de început ale festivalului de la Brașov. Mi-aduc aminte că în cabina de sunet de la Teatrul Dramatic trona cu o autoritate profesională de necontestat și de nezdruncinat Paul Urmuzescu, dar și directorul de imagine George Grigorescu – simplu operator de cameră la macaraua mobilă. Acele patru ediții (1968 – 1971) au fost regizate de doi titani ai Televiziunii – primele două de Valeriu Lazarov, următoarele de Alexandru Bocăneț. Când am fost puși în situația de a relua Cerbul de Aur în 1992, am aflat ce și cum de la Ileana Pop – unul dintre stâlpii realizatorilor TVR de atunci, de la Radu Anagnoste (unul dintre marii producători ai lui Lazarov); iar prin intermediul lor, l-am adus într-o primă vizită în România pe Valeriu Lazarov. Deși am făcut o altă variantă a festivalului și i-am dat alte dimensiuni, experiența dobândită de la ei a fost de neimaginat. În afara granițelor țării, Cerbul de Aur era recunoscut ca singurul festival din est ca-n vest. E chiar apetisantă această catalogare, care m-a încântat dar m-a și dezarmat. Pentru că mi-am dat seama că n-am fost în stare, ca director al festivalului, să găsesc un asemnea logo, poate și pentru că noi, românii, parcă avem un blestem în noi – să nu știm să ne vindem marfa.”